EXCLUSIV România are o aplicație inutilă anti-inundație care a costat 47 de milioane de euro

În anul 2014, Administrația Națională Apele Române (ANAR) anunța că a finalizat un proiect prin care România se alegea cu hărți de risc pentru inundații. Pe scurt, era vorba de o aplicație de tip desktop realizată în urma unor studii cartografice, care intuia științific pe unde ar urma să vină o viitură pentru a se lua măsuri de prevenire a dezastrului.

După o lună iunie 2021 cu ploi abundente au apărut inundațiile în fața cărora autoritățile nu au făcut față. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat deja că se vor acorda despăgubiri oamenilor cu proprietățile distruse. Desele viituri sunt posibile după un sezon ploios și pentru că nici în acest moment autoritățile locale (primăriile) sau autoritățile centrale (Ministerul Mediului și Apele Române) nu știu exact unde să facă lucrări de îndiguire pentru a preveni inundațiile.

Asta deși între 2010-2014 s-au cheltuit 47 de milioane de euro pentru a se realiza o aplicație care tocmai asta indica. Arăta pentru fiecare localitate de lângă un curs hidrografic locul/zona prin care urma să vină o viitură, în urma unor căderi abundente de precipitații.

Aplicația era denumită în 2014, atunci când era lansată de Apele Române, Harta de Hazard pentru Inundații, și consta chiar într-o serie de hărți electronice postată pe site-ul http://gis2.rowater.ro:8989/flood/.

Cu ajutorul acestei aplicații desktop, fiecare primar, persoană, administrator de firmă putea constata dacă localitatea, casa sau depozitul său sunt în pericol să fie inundate la o viitură și cât de mare este acest pericol. Aplicația avea trepte de pericol pentru fiecare zonă de lângă o apă curgătoare și nu numai.

Numai că din 2014 și până acum, această investiție nu a stopat nicio inundație, iar acum aplicația desktop nici nu mai funcționează, pentru că nu a avut mentenanță în contractul de 47 de milioane de euro.

Cum trebuia să funcționeze

Spre exemplu, pentru astăzi și mâine (23-24 iunie), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a anunțat zeci de alerte de inundații pe râuri ca Olt (judeţele: Harghita, Covasna şi Braşov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova, Ilfov şi Ialomiţa), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova), Rm. Sărat (judeţele: Buzău şi Vrancea), Putna (judeţul Vrancea), Trotuş (judeţele: Harghita, Covasna, Neamţ, Bacău şi Vrancea), Bârlad (judeţele: Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea şi Galaţi), Siret (judeţul Galaţi), Prut (judeţele: Vaslui şi Galaţi) şi râurile din Dobrogea (judeţele: Tulcea şi Constanţa).

”În cazul avertizărilor de săptămâna aceasta, cu această aplicație a Hărților de Hazard pentru Inundație, fiecare primar trebuia să facă diguri suplimentare în zone cu cel mai mare pericol din localitatea sa, dacă prin comuna sa trecea un râu, pârâu care făcea parte dintr-un bazin hidrografic cu avertisment de inundație”, ne spune un reprezentant al Apelor Române din zona Moldovei.

Specialistul adaugă imediat: „Adevărul este că această aplicație nu a fost luată în calcul niciodată de noi, la Apele Române. Trebuia să ne indice unde să facem investiții în îndiguire, lucrări care să apere mulți ani o zonă și îndiguiri suplimentare în cazuri de excepție, este vorba de saci de nisip, movile de pământ și multe altele. Însă, informațiile acestei aplicații erau așa de generale și uneori nu se potriveau cu cele de la fața locului, încât aici în zona Siret-Prut nu le-am luat niciodată în calcul”.

Ce inundații putea împiedica aplicația anti-inundație

Fără aplicația care să permită să se acționeze înainte de viitură, în această săptămână autoritățile au reușit, ca la orice alt „potop”, să acționeze doar după ce dezastrul a avut loc.

Astfel, mai multe comune din Dâmbovița, Vrancea, Neamț și Galați au fost afectate de inundații. O parte din aceste nenorociri puteau fi evitate dacă aplicația Hărților de Hazard pentru Inundații era utilă.

• În comuna Biliești, din județul Vrancea, apa a cuprins toată localitatea pe 21 iunie. Locuitorii au trebuit să-și părăsească gospodăriile și să doarmă în satele din apropiere. După două zile, apa mai era în 35 de case, pentru că nu avea unde să se retragă.

„Apa a venit cu o asemenea forță, încât acest frigider plin cu alimente a fost mutat doi metri mai încolo.Frigiderul a fost lângă perete. Apa l-a dus. Ia uite, televizoare pe jos… Unde să dorm?”, a declarat o bătrânica pentru Digi24.ro.

• Din cauza apelor, drumul național 11, Bacău-Onești s-a surpat pe o porțiune de 100 de metri, în afara comunei Măgura din județul Bacău.

• În Bacău, o maşină de concurs de off-road a fost luată de viitură, iar pilotul a fost găsit decedat.
• În total, între 20 și 22 iunie, viiturile au provocat două decese, o persoană dispărută și aproape o sută de localități afectate.

„Din păcate, foarte multe comunităţi au fost afectate. În anumite locuri, în anumite comunităţi, comune, oraşe, lucrurile sunt grave. ISU şi echipele de la Apele Române au fost la faţa locului, încercând să evacueze cantităţile de apă care s-au acumulat în aceste localităţi, în gospodării, în pivniţe. Au fost afectate nu doar gospodării, case, ci şi infrastructura locală, judeţeană, monumente istorice”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Medului.

Povestea aplicației care nu funcționează

Inaugurată pe 10 aprilie 2014 de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), aplicația anti-inundație (http://gis2.rowater.ro:8989/flood/) de 47 de milioane de euro a dat primul rateu, chiar în prima lună de la lansarea sa.

„Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani. respectiv o dată la 10 ani”, explica Vasile Pintilie în 2014, directorul de la acel moment al Apelor Române.

Imediat după lansare, au urmat viituri puternice petrecute în apropierea Paștelui din acest an (20 aprilie). Zonele acoperite de ape în weekendul de Paște din 2014 nu se aflau toate trecute în perimetrele cu risc ridicat de inundație.

După această stângăcie, premierul Victor Ponta a susținut că studiile nu sunt complete și mai trebuie realizate actualizări. La începutul lunii mai, șeful Executivului a anunţat că hărțile au fost refăcute şi sunt, din nou, gata.

Ironic, după promisiunile lui Victor Ponta a urmat o nouă serie de ploi abundente. Nici la viiturile de la începutul lui iunie 2014, înregistrate în aproape 20 de județe, aplicația anti-inundație nu a fost exactă. Spre exemplu, revărsările și viiturile din județul Vrancea s-au petrecut în comune care pe hărțile de risc ale Apelor Române nu erau în primejdie de a fi acoperite de ape.

Atunci, cele mai puternice pagube s-au produs în comuna Jitia, din Vrancea. Aplicația trecea însă localitatea în afara oricărei arii de pericol. Cea mai apropiată așezare umană cu pericol de inundație se află la 26 de km.

Cine sunt responsabili

Dacă atunci aplicația mai funcționa online la adresa http://gis2.rowater.ro:8989/flood/, acum această aplicație nici nu mai este activă. Reprezentanții Ministerului Mediului și ai Apelor Române au transmis pentru Playtech că site-ul nu mai este funcțional de ceva timp, pentru că nu era contract de mentenanță, pentru domeniu este doar până în 2020.

Pentru a realiza aplicația de 47 de milioane de euro, din care 80% au fost fonduri europene, Apele Române au încheiat mai multe contracte regionale cu firme care trebuiau să facă măsurători hidrografice, cartografice și aeriene.

Administrația Națională Apele Române a fost condusă din 2012 până în iunie 2014 de Vasile Pintile. Originar din Vrancea, el a fost propus în funcție de Baronul de Vrancea de la acel moment, Marian Oprișan.

Apele Române se află în subordinea Ministerului Mediului, minister condus din 2012 și până la începutul lui 2014 de Rovana Plumb. Aceasta a fost înlocuită de Attila Korodi, în acel an, în fruntea ministerului.

Unde au ajuns banii

Studii de cartografiere a cursurilor râurilor realizate de firme de profil, inclusiv cu ajutorul zborurilor aeriene, și interpretarea acestor date împreună cu specialiștii de la Apele Române reprezintă munca depusă în cadrul proiectului.

Reprezentanții ANAR susțin chiar că s-a cartografiat aproape 40% din teritoriul României. Scopul investiției: să depisteze zonele unde trebuie amenajate îndiguiri și care sunt așezările umane aflate prea aproape de albia râurilor și care trebuie relocate. Proiectul a început în 2006, iar anul următor a şi fost oprit din cauza lipsei banilor. A fost reluat în 2011 şi finalizat în 2014.

Bugetul de 47 de milioane de euro al acestui proiect a fost împărțit, în urma unor licitații, între 50 de firme şi ANAR. Din acest tort, 160 de milioane de lei, în jur de 38 de milioane de euro, au fost oferite prin contracte publice.

Este vorba de sume care au ajuns în buzunarele unor societăți. Destinaţia restului de nouă milioane de euro a fost reprezentată de plățile de TVA, prime și alte cheltuieli ale ANAR şi AM POS Mediu.

Playtech.ro a obținut date despre cele mai importante contracte acordate din bani publici de către Apele Române pentru a se realiza această aplicație.

Bazinul hidrografic al Prutului

Pentru studiile topo-hidro din zona de Nord-Est a țării s-au acordat peste 27 de milioane de lei de către Administrația Bazinală Prut – Bârlad. Din această sumă, peste 90% a revenit unei asocieri de firme din care face parte și o societate înființată de Sebastian Ghiță. Este vorba de Teamnet International. Din această asociere mai făceau parte Top Ram Project din București (unic acționar Ramona Cleopatra Nepcea, fostă Mirulescu, născută în Slatina), Ofek Aerial Photography (firmă din Israel, specializată în fotografiere și cartografiere aeriană) și Rutin Consult din Sighișoara, Mureș.

Teamnet International a făcut parte, până în septembrie 2011, din grupul Asesoft fondat de Sebastian Ghiță. În acest moment, compania nu mai este controlată în acte de fostul deputatul PSD. În prezent, societatea are acționariatul format din TNI Stock Invest SRL – 37.867 %, International Finance Corporation din SUA – 16.1764 % și Bogdan Padiu – 11.8361%.

Astfel, asocierea formată din firmele Top Ram Project SRL, Ofek Aerial Photography (1987) LTD, Rutin Consult SRL și Teamnet International SA au primit 25.367.640 lei.

• Bazinul hidrografic Argeș-Vedea

În bazinul Argeș-Vedea, care cuprinde o bună parte din sudul și partea de centru a țării  țării, Aquaproiect a câștigat contractul principal în valoare de 12 milioane de lei (împreună cu firma Primul Meridian). Aquaproiect este un fost institut care a ajuns pe mâna unor apropiați ai fostului președinte Ion Iliescu, dar și ai liderului PSD, Viorel Hrebenciuc, așa cum s-a precizat în materialele de presă din acea perioadă.

Mai exact, Aquaproiect a ajuns să fie deținută de familia lui Aurel Constantin Ilie cu 300.000 de euro, printr-o companie cu nume asemănător – Apaproiect. Această societate deţine peste 98% din acțiunile Aquaproiect, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro. Firma din București era controlată de Leontina Ilie, soția fostului ministru al Mediului în Guvernul Năstase, Aurel Constantin Ilie (decedat între timp). Acesta din urmă a fost un aghiotant al lui Ion Iliescu, fiind consilierul fostului președinte, dar și ambasador la Moscova. Acum, acționarul unic al Apaproiect, societatea care deține Aquaproiect, este Ioana Liliana Drăgan, membră a familiei Ilie.

Fiica soților Ilie este botezată de Viorel Hrebenciuc, acesta fiind astfel cuscrul celor care dețin Aquaproiect. Despre implicarea directă a lui Victor Hrebenciuc în cârmuirea Aquaproiect a mărturisit și Ion Vrânceanu, un fost acționar al firmei și asociat al lui Corneliu Iacubov la societatea băcăuană Vradicor. În declarațiile date la DNA, în dosarul în care Iacubov a fost condamnat cu executare, în 2012, pentru spălare de bani şi delapidare la șapte ani de închisoare, martorul Ion Vranceanu a mărturisit procurorilor că a fost forțat de Viorel Hrebenciuc și de Corneliu Iacobov să-și vândă acțiunile de la „Aquaproiect”.

„M-au obligat sa cesionez acțiunile unei rude a ministrului Mediului, Aurel Constantin Ilie, la un preț derizoriu, promițându-i că în 2003 îmi va da în concesionare barajul de la Valea Uzului. Mi-au zis: „Măi, băiete, asta-i societatea unde au lucrat domnul președinte Iliescu și actualul ministru al Mediului, Aurel Constantin Ilie; dacă nu o vinzi, vei avea mari probleme. Eu n-am acceptat. După aia m-a chemat domnul Ilie, înainte de a pleca la Moscova ambasador, era ministru. Mi-a spus: Gândește-te bine, cât domnul Iliescu e președintele României, sub nicio formă n-ai să scapi dacă n-ai să vinzi această societate”, a declarat acesta în fața procurorilor.

Bazinele hidrografice din Banat

În Vestul țării, Administrația Bazinală Banat a declarat câstigător al licitației de 13 milioane de lei un consorţiu format din două firme, plus o universitate. Cele două societăți sunt aceeași Aquaproiect și Cornel&Cornel Topoexim.

Această ultimă societate avea legături în perioada 2012-2014 chiar cu familia premierului din acel moment, Victor Ponta. Cornel&Cornel Topoexim, deținută de profesorul Cornel Păunescu și bucureșteanca Elena Dina, avea un contract pentru servicii de contabilitate cu sora lui Victor Ponta, Alexandra Herțanu.

Bazinul hidrografic al Crișurilor

Administrația Bazinală a Crișurilor a avut de cheltuit doar în jur de 2,3 milioane de lei în acest proiect european. Cel mai mare contract, în valoare de 1,4 milioane, a ajuns la Blominfo Geonet Târgoviște (devenită între timp Blom România, subsidiara companiei daneze Blominfo), societate al cărui director a fost, până la intrarea în parlament, Ionuţ Cristian Săvoiu, deputat PSD.

Mai trebuie amintit că acesta făcea parte și din consiliul de administrație al Blom România. Săvoiu a fost, în anii ’90, director adjunct în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Bazinele hidrografice din Dobrogea

Romair Consulting, firma deținută de Gheorghe Boeru și familia sa, a câștigat în urma unei licitații, cea mai importantă sumă de bani oferită de Administrația Bazinală Dobrogea în acest proiect.

Peste 11 milioane de lei a primit asocierea Romair Consulting, o societate din Israel specializată în fotografierea și cartografierea din aer a terenurilor (Ofek Aerial Photography Ltd) și Adasa Sistems, companie spaniolă.

Gheorghe Boeru este un vechi apropiat și cu Alexandru Bittner, afacerist de casă al PSD în urmă cu un deceniu (cei doi fiind acționari la Agroindustriala Fântânele Arad), dar și cu Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, sau Gabriel Oprea, actualul ministru al Administrației Interne. Așa încât, Boeru a primit numeroase contracte și în timpul guvernării PDL.

Bazinul hidrografic al Jiului

Dintre cele aproape 19 milioane de lei scoase la licitație de Administrația Bazinală Jiu, firma fostului europarlamentar Marian-Jean Marinescu, Cartotop, a luat la licitație un contract  în valoare de 18 milioane de lei. Alături de Geodis Brno din Cehia și DHI Hidroinform, tot din Cehia, Cartotop a câștigat finanțarea de 4,5 milioane de euro la acel moment.

Europarlamentarul PDL a precizat, în declarația de avere din acel moment, că firma sa a beneficiat doar de 30% din suma cuvenită asocierii cu societățile cehești. Firma eurodeputatului PDL a mai luat, alături de Aquaproiect, şi un contract de 990.000 de lei.

Ce se poate face în viitor

„Fără o aplicație de acest gen sau un program de analiză a zonelor de risc de inundație, societatea Apele Române va acționa mereu după viitură și nu înainte, pentru a preveni o viitură”, ne-a mai explicat un director de administrație bazinală.

Conform acestuia, acum primăriile și administrațiile bazinale intervin cu maximum 48 de ore înainte de avertizarea de inundație primită de la INMH.